[Spania] Către o grevă generală

Sindicatele, Confederación General del trabajo (CGT), Confederación Nacional del trabajo (CNT), Solidaridad Obrera (SO) şi Coordinadora Sindical de Clase (CSC) s-au întrunit la 24 iunie 2011 în Madrid pentru evaluarea unui răspuns la atacul fara precedent asupra muncitorilor ce suferă în urmarea tăierilor bugetare şi pierderea drepturilor politice impuse de către guvern şi instituţiile europene, din ordinul şefilor şi a pieţelor, împotriva cărora trebuie să le răspundă cu o campanie coordonată şi bazată pe unitatea de clasă şi acţiune. [Castellano]

---

Către o grevă generală

Sindicatele, Confederación General del trabajo (CGT), Confederación Nacional del trabajo (CNT), Solidaridad Obrera (SO) şi Coordinadora Sindical de Clase (CSC) s-au întrunit la 24 iunie 2011 în Madrid pentru evaluarea unui răspuns la atacul fara precedent asupra muncitorilor ce suferă în urmarea tăierilor bugetare şi pierderea drepturilor politice impuse de către guvern şi instituţiile europene, din ordinul şefilor şi a pieţelor, împotriva cărora trebuie să le răspundă cu o campanie coordonată şi bazată pe unitatea de clasă şi acţiune.

Diferitele sindicate participante sunt de acord în respingerea completă a politicilor care duc la reforma muncii, reducerea pensiilor, reforma negocierilor colective şi sociale şi reducerea serviciilor publice; încă o dată, se aşteaptă ca muncitorii şi straturile mai slabe ale societăţii să plătească pentru criza capitalistă.

Suntem de asemenea, de acord asupra necesităţii de a da un răspuns comun, mai presus de diferenţele noastre, astfel încât să ne putem îndrepta spre unitate muncitorească prin mobilizare şi luptă, cu participarea tuturor sindicatelor, colectivelor muncitoreşti şi mişcărilor sociale care se opun politicii de demobilizare şi de parteneriat social promovat de către sindicatele instituţionalizate, CCOO şi UGT.

Noi credem că este necesar să rupem practicile sindicale, care în ultimii 30 de ani au condus la o pierdere continuă de drepturi şi în această perioadă de criză acută capitalistă a demonstrat complicitatea acestuia, precum şi absenţa oricărei voinţe sau capacitate de a răspunde la atacurile asupra clasei muncitoare. Acesta este un model care a promovat o formă instituţionalizată de sindicalism, in beneficiul statului, care vizează blocarea mobilizării şi participării efective a clasei muncitoare în organizaţiile sindicale autonome ce sunt pregătite de luptă.

Reforma negocierilor colective, care în prezent trece prin parlament şi care va duce la pierderea în continuare a drepturilor, este la rândul său o metoda, în căutarea de a controla neliniştea muncii şi a luptei sociale. Consolidarea instituţională acestui sindicalism de două feluri şi diminuarea în continuare a capacităţii altor organizaţii sindicale să acţioneze şi libertatea muncitorilor de a alege.

Intrunirea de pe 24 iunie este primul pas într-un proces de mobilizare unită ce în lunile următoare va produce cerinţele comune, dezbătute şi aprobate de către muncitori, al cărei obiectiv este o grevă generală, cu capacitatea de a rezista la atacul actual şi pentru a trece spre cucerirea de noi drepturi sociale.

Evenimentele survenite de la demonstraţiile din 15 mai au rupt climatul pasivităţii şi ne-au mutat intr-o faza de mobilizare, care este fără precedent de la începutul crizei, ce trebuie să circule în prezent în locurile de muncă şi sa pună cererile economice şi sociale ale muncitorilor în centrul dezbaterii publice, contribuind la această mişcare cu instrumentele necesare pentru confruntare şi luptă în domeniul economic şi a forţei de muncă şi să completeze cerinţele sociale şi politice cu acţiuni concrete împotriva capitalismului.

Situaţia ne cere să răspundem în mod proporţional cu o forţă care este egală cu cea a măsurilor impuse muncitorilor. Noi credem că, astfel, este esenţial nu numai pentru a continua cu luptele de la locul de muncă pe care le purtăm în acest moment, dar de asemenea, să avanseze şi sa rupă o dată pentru totdeauna modelul de sindicalism instituţionalizat şi să creeze un precendent în care sindicatele luptei de clasă, sunt cele care stabilesc ritmul prin acţiuni ofensive pentru a atinge diferite obiective.

Traducere: Initiativa Anarho-Sindicalista din Romania